Proiect de O R D I N pentru aprobarea „Metodologiei pentru selecţia şi pregătirea prin rezidenţiat cu timp parţial în specialitatea medicină de familie”

25.03.2008 / Ministerul Sanatatii

Având în vedere referatul de aprobare al Direcţiei Generale Organizare, Resurse Umane, Dezvoltare Profesională şi Salarizare, nr. EN_______/__________ ,

În temeiul dispoziţiilor aliniatului (4) al articolului 3 din Ordonanţa nr.12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului şi ale dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare

emite prezentul

O R D I N

Art. 1. – Se aprobă „Metodologia pentru selecţia şi pregătirea prin rezidenţiat cu timp parţial în specialitatea medicină de familie” prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Direcţia Generală Organizare, Resurse Umane, Dezvoltare Profesională şi Salarizare va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU

EUGEN NICOLĂESCU

Anexa nr. 1

M E T O D O L O G I E privind selectia si pregatirea prin rezidentiat cu timp partial, in specialitatea medicina de familie

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. – Ministerul Sanatatii Publice organizeaza test de selectie de intrare în rezidentiat cu timp partial in specialitatea medicina de familie in prima decada a lunii iulie. Selectia se poate desfasura în centrele universitare medicale Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Timisoara si Targu - Mures.

Art. 2. – (1) Pentru organizarea testului de selectie sunt desemnate o comisie comuna centrala si comisii comune zonale. Comisia comuna centrala si comisiile zonale sunt formate din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice si ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

2) Componenta comisiei comune centrale si presedintii comisiilor zonale, se aproba prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.

Art. 3. – (1) Selectia se desfasoara sub forma unui test scris cu 10 întrebari, pe o durata de 2 ore.

(2) Raspunsurile se noteaza cu note de la 1 la 10, fiind admisi cei care au obtinut minimum media 5.

CAPITOLUL II

Tematica, bibliografie, întrebari

Art. 4. – Testul de selectie se sustine dupa tematica si bibliografia concursului de rezidentiat, domeniul medicina, stabilita prin publicatia de selectie.

Art. 5.

(1) Presedintele comisiei comune centrale desemneaza un grup de lucru care elaboreaza intrebarile si baremul de corectura. In grupul de lucru sunt nominalizate cadre didactice cu functie de predare de la disciplina medicina de familie, discipline medicale, chirurgicale, pediatrie si un reprezentant al Colegiului Medicilor din Romania.

(2) Grupul de lucru se intruneste in dimineata zilei testului de selectie, la ora 8.00 si elaboreaza intrebarile testului care vor fi aceleasi pentru toate centrele universitare. Presedintele comisiei comune centrale transmite intrebarile, presedintilor comisiilor comune zonale, prin fax, incepand cu ora 10.00. Testul de selectie incepe in toate salile la ora 10.30.

(3) Incepand cu ora 10.30, grupul de lucru elaboreaza baremul de corectura pentru fiecare intrebare in parte. Acesta va fi transmis prin fax presedintilor comisiilor comune zonale, incepand cu ora 13.00.

(4) Intreaga responsabilitate privind respectarea secretului intrebarilor pana la ora 10.30, a desfasurarii testului si a aplicarii baremului de corectura revine presedintelui comisiei zonale.

CAPITOLUL III

Înscrierea candidatilor

Art. 6.

La testul de selectie se pot prezenta absolventii facultatilor de medicina, promotii anterioare anului 2005, medici de medicina generala cu drept de libera practica.

Art. 7.

(1) Înscrierile se fac la sediile autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, din momentul aparitiei în presa a publicatiei de selectie, si se termina cu 25 de zile înaintea testului.
(2) Publicatia de selectie cuprinde:

a) data, locul si ora desfasurarii testului;

b) conditii de participare;

c) locul si perioada de înscriere;

d) tematica si bibliografia testului de selectie.

Art. 8. – Dosarul de înscriere cuprinde:

a) cererea de înscriere la selectie, cu numele de familie, initiala tatalui si toate prenumele înscrise în buletinul/ cartea de identitate

b) fotocopia buletinului / cartii de identitate sau pasaportului (paginile din care reies numele si prenumele candidatului, CNP, precum si data nasterii);

c) copia legalizata a diplomei de licenta de medic;

d) adeverinta din care sa reiasa locul actual de munca sau declaratie pe proprie raspundere, in cazul in care nu sunt angajati;

e) certificatul medical privind starea de sanatate, eliberat de unitatea sanitara desemnata de autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti, în care se precizeaza ca este apt din punct de vedere medical (fizic si neuropsihic) pentru exercitarea activitatii medicale;

f) copie legalizata a actelor doveditoare (certificat de casatorie etc.) prin care si-a schimbat numele;

g) chitanta de plata a taxei de selectie, stabilita de Ministerul Sanatatii Publice.; taxa se plateste in contul
Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti si acopera cheltuielile de personal si materiale pentru desfasurarea selectiei

Art. 9.

(1) Dupa verificarea documentelor din dosare si a conditiilor de participare pentru fiecare candidat,

autoritatile de sanatate publica alcatuiesc o singura lista cu candidatii, în ordinea alfabetica a numelor, care cuprinde urmatoarele rubrici:

Nr. crt.	ASP	Nume, iniţiala tatălui, prenume	Promoţia (absolvent)	UMF absolvită	Loc actual de muncă		Numărul chitanţei de plată a taxei de selectie	Observaţii privind starea de sănătate
					Functia	Unitatea

LEGENDĂ:
ASP - autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti (se foloseşte indicativul auto; ex.: BZ pentru ASP Buzău, B pentru ASPM Bucureşti);

Locul actual de muncă: Pentru cei neîncadraţi se trece „FP” în rubrica „unitatea”, iar rubrica „funcţia” se lasă necompletată.

Observaţii privind starea de sănătate: Se completează numai cu "Apt" sau "Inapt".

(2) Întreaga responsabilitate a corectitudinii datelor înscrise în tabele apartine autoritatilor de sanatate publica.
(3) Listele sunt redactate, conform structurii de la alin. (1), într-un fisier Excel si sunt transmise la Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti (str. Bodesti nr. 1, sectorul 2) prin e-mail la adresa rezidentiat@perfmed.ro , în termen de doua zile de la terminarea înscrierilor, iar originalele sunt trimise prin Prioripost la adresa de mai sus, însotite de discheta.

Art. 10. (1) Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti redacteaza, în ordine alfabetica, lista finala a candidatilor înscrisi la selectie, dupa centralizarea si verificarea tabelelor cu candidatii înscrisi. Repartizarea candidatilor pe sali se face in ordinea alfabetica.

(2) Candidatii pot afla sala si ora începerii probei de selectie cu 3 zile inainte de sustinerea probei, consultand site-ul www.rezidentiat.info.

(3) Cu cel putin 24 de ore înainte de selectie, la fiecare sala se afiseaza lista candidatilor repartizati în sala respectiva.

CAPITOLUL IV

Desfasurarea testului

Art. 11.

(1) Testul se desfasoara în ziua anuntata prin publicatia de selectie.

(2) În dimineata zilei de selectie, la ora 8.30, seful de sala si supraveghetorii lipesc în dreptul fiecarui loc din sala o legitimatie de banca cu numarul de ordine al candidatului respectiv, numar corespunzator cu cel aflat în listele candidatilor.

(3) Începând cu ora 9.00, candidatii pot intra în sala în care au fost repartizati. La intrare se legitimeaza în fata sefului de sala cu buletinul/cartea de identitate sau pasaportul, documente ce trebuie sa fie în termen de valabilitate. Cei fara un astfel de document valabil nu sunt primiti în sala de testare.

Art. 12.

(1) Candidatii se aseaza în sala în ordine alfabetica, conform listelor finale afisate, cu exceptia perechilor sot-sotie, frati-surori, care au obligatia, sub sanctiunea anularii lucrarii, sa semnaleze sefului de sala aceste situatii, pentru a putea fi asezati separat. Candidatii aflati în sala pot declara, sub semnatura, situatiile mentionate mai sus. Fiecare candidat se aseaza la locul indicat prin legitimatia de banca. Candidatii ocupa numai locurile indicate de organizatori si nu au voie sa le schimbe între ei. În cazul în care locul desemnat initial nu este corespunzator, candidatul poate fi mutat pe un loc disponibil, dar numai la indicatia sefului de sala.

(2) Candidatii sunt asezati în sala în asa fel încât sa ramâna cel putin un loc liber între doi candidati.

(3) În prezenta tuturor candidatilor, sefii de sala citesc instructiunile privind modul de desfasurare a testului.

Art. 13.

(1) Începând cu ora 9.30, se împart candidatilor caietele pentru raspuns precum si pixuri cu pasta albastra.

(2) Candidatii nu au voie sa pastreze carti sau alte materiale informative. Materialele documentare sunt depozitate într-un colt al salii, unde candidatii nu au acces pâna la terminarea testului.

(3) Secretizarea caietelor se face de fiecare candidat in parte, prin introducerea unui bilet ce contine datele de identificare (nume, prenume, numarul si seria buletinului de identitate) in plicul situat in partea interioara a copertii.

(4) Inainte de introducerea biletului in plic, seful de sala verifica datele inscrise pe acesta, apoi va lipi plicul si va aplica stampila stabilita de comisia centrala, astfel incat sa cuprinda si o portiune din afara plicului. Totodata, presedintele comisiei isi pune semnatura deasupra stampilei. Candidatii care nu sunt prezenti în sala în momentul dictarii întrebarilor nu mai au acces în sala.

(5) Cele 10 subiecte stabilite de comisie sunt dictate candidatilor iar acestia le vor scrie la inceputul fiecarei foi.

(6) Terminarea enuntarii ultimului subiect corespunde cu ora inceperii probei, ora ce va fi trecuta pe tabla alaturi de ora terminarii probei.

(7) Timpul acordat pentru testul de selectie este de 2 ore. In prima jumatate de ora de la inceperea testului nici un candidat sau membru al comisiei nu va parasi sala.

(8) În timpul testului candidatii nu au voie sa consulte nici un fel de materiale, sa discute cu ceilalti candidati, sa copieze sau sa aiba asupra lor aparatura electronica de comunicare. Incalcarea disciplinei duce la eliminarea din selectie a candidatilor vinovati, comisia intocmind in acest sens un proces verbal.

(9) Candidatii folosesc numai pixuri cu pasta albastra, alta culoare constituind semn distinctiv ce poate duce la identificarea candidatului, nerespectarea ducand la anularea testului.

(10) In situatii exceptionale, candidatii pot schimba primul caiet de teza, care insa va fi anulat.

(11) La terminarea testului candidatii predau sefului de sala, sub semnatura, caietul de test. La sfarsitul celor doua ore, caietele se strang, se numara si se sigileaza in prezenta intregii comisii si a doi candidati care vor semna alaturi de comisie pe pachetul respectiv. Caietele anulate si nefolosite se vor impacheta separat.
(12) Candidatii absenti si cei care se retrag sunt mentionati ca atare în procesul-verbal (nominal). Cei care se retrag predau caietul de raspuns sub semnatura si pot parasi sala doar dupa expirarea primelor 30 de minute de la începerea testului. Seful de sala scrie pe caietul lor „Retras din selectie”. Aceste caiete sunt preluate, constituind documente pe baza carora, în lista finala, pentru candidatul care s-a retras, se face mentiunea „Retras din selectie”. Dupa parasirea salii, nici unui candidat nu îi mai este permisa revenirea (pe perioada desfasurarii probei) pentru nici un motiv, cu exceptia situatiei în care un candidat are necesitati fiziologice, caz în care este însotit de 2 supraveghetori si poate lipsi din sala maximum 10 minute. Timpul absentei din sala nu prelungeste durata testului pentru candidatul respectiv.

(13) Caietele de raspuns bune de corectat se predau de catre candidati, sub semnatura, sefului de sala. Caietele anulate si nefolosite se vor impacheta separat. Seful de sala va intocmi un proces verbal care va cuprinde numarul de candidati prezenti, numarul absentilor, numarul caietelor primite, folosite, anulate si ramase nefolosite si care va fi semnat de toti membrii comisiei. Pachetele sigilate cu caiete de teza vor fi pastrate intr-o camera in conditii de securitate, unde nu vor avea acces decat membrii comisiei de corectura.

Capitolul V

Notarea candidatilor

Art. 14.

(1) Pentru corectarea raspunsurilor, presedintele comisiei comune zonale desemneaza comisii de corectura (1 comisie la 50 candidati) avand urmatoarea componenta: 1 presedinte - cadru didactic cu functie de predare de la disciplina medicina de familie, specialitati medicale sau chirurgicale, 2 membrii, medici primari in medicina interna / medicina de familie, din care unul propus de Colegiul Medicilor teritorial si un secretar.

(2) Corectura testului se face conform baremului transmis de comisia comuna centrala, in termen de 2 saptamani. Presedintele si membrii comisiei vor acorda pentru fiecare intrebare, note de la 1 la 10, nota pentru fiecare intrebare rezultand din media celor 3 notari. Media generala se calculeaza numai cu 2 zecimale. Se considera admis candidatul al carui test a obtinut nota finala cel putin 5 (cinci).

(3) Deschiderea tezelor se face la o data ce va fi afisata din timp de fiecare comisie de corectura, pentru a da posibilitatea candidatilor sa participe la aceasta operatiune.

(4) Dupa afisarea rezultatelor testului de selectie, comisia de corectura asteapta timp de o ora eventualele contestatii, la care va trebui sa raspunda in scris candidatului prin reverificarea tezei in termen de 24 de ore. In cazul in care contestatiile se refera la modul de alcatuire a intrebarilor sau a baremului de corectura, acestea vor fi inaintate comisiei zonale. Aceasta le grupeaza tematic si le transmite comisiei comune centrale de rezidentiat, care va da raspunsul in termen de 72 ore.

CAPITOLUL V

Clasificarea candidatilor

Art. 15. (1) Dupa solutionarea contestatiilor, secretarul comisiei de corectura intocmeste catalogul testului cu nota obtinuta de fiecare candidat, catalog pe care il afiseaza la sediul comisiei.

(2) Comisia zonala intocmeste catalogul definitiv pe baza cataloagelor de la comisiile de corectura.

(3) Presedintii comisiilor zonale transmit Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti, in termen de trei zile de la finalizarea selectiei, urmatoarele materiale:

- catalogul definitiv cu semnatura si parafa membrilor comisiei;

- procesele verbale referitoare la modul de desfasurare a selectiei;

- lista membrilor comisiilor de corectura, sefilor de sala si supraveghetorilor cu mentionarea timpului de activitate prestat pe foaia de pontaj, pe zile si ore astfel :

- timpul efectiv necesar pentru organizarea si desfasurarea probei scrise = 2 ore;

- timpul efectiv necesar pentru corectarea probei scrise = 1 ora / candidat;

- timpul efectiv necesar pentru calcularea mediilor si alcatuirea cataloagelor = 2 ore;

- contracte individuale de munca (1 exemplar) completate la cap.I poz. 2 cu datele personale ale membrilor comisiilor, insotite de fotocopie dupa actul de identitate al fiecarui membru din comisie.

(4) Caietele testelor de selectie, se pastreaza in arhiva autoritatilor de sanatate publica timp de un an.

CAPITOLUL IX

Probleme de organizare

Art. 16. Pentru buna desfasurare a testului de selectie se stabilesc grupuri de lucru pentru îndeplinirea urmatoarelor activitati:

a) publicarea metodologiei de desfasurare a testului - coordonator este presedintele comisiei comune centrale;
b) rezolvarea problemelor financiare (propunere cuantum taxa si încasare, cheltuieli pentru chirie sali, materiale, plata personalului implicat in organizarea si desfasurarea testului de selectie etc.) - responsabil este Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti;

c) închirierea salilor, prezentarea unui tabel cu locul, numele si capacitatea fiecarei sali, având grija sa ramâna în fiecare sala 1 - 3 locuri libere (în functie de capacitatea salii) si verificarea cu o saptamâna înainte a conditiilor de lucru în sala respectiva (lumina, aerisire, scaune etc.) - responsabil este presedintele comisiei comune zonale;

d) Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti centralizeaza de la ASP-uri listele cu candidatii inscrisi la testul de selectie si apoi le transmite comisiilor comune zonale.
e) asigurarea materialelor necesare întregii sesiuni (caiete de test, hârtie, pixuri de culoare albastra si rosie, hârtie de împachetat, sfoara, stampile, etichete autocolante, post-it, saci, etc.) - responsabil este Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti;

f) organizarea supravegherii testului - responsabil este presedintele comisiei comune zonale:
- solicitarea prin UMF-uri si ASP-uri a unui numar suficient de supraveghetori (1 supraveghetor la 20 de candidati cu un minim de 3 persoane pentru o sala);

- desemnarea sefilor de sala si a supraveghetorilor;

- instruirea acestora cu o saptamâna înaintea testului de selectie;

g) întocmirea si tiparirea listelor cu candidati, a legitimatiilor de banca si împartirea candidatilor pe sali în functie de capacitatea fiecareia, afisarea acestora - responsabili sunt presedintii comisiilor comune zonale;
h) elaborarea si tiparirea instructiunilor pentru sefii de cladire, de sala, supraveghetori si candidati - coordonator este presedintele comisiei comune centrale;

i) elaborarea si tiparirea documentelor: procese-verbale pentru sefii de sala, de predare-primire a sacilor cu caiete pentru raspuns si de predare-primire de la sfârsitul testului, caietele nefolosite, catre comisiile comune zonale; procese-verbale privind derularea testului, completate si semnate de sefii de sala si de supraveghetori - responsabil este Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti;

j) stabilirea baremului de corectare - responsabil este Comisia centrala;

k) pregatirea pentru corectura, responsabil este presedintele comisiei comune zonale;

l) stabilirea clasificarilor finale în ordinea descrescatoare a notelor, responsabil este presedintele comisiei comune zonale;

m) afisarea rezultatelor finale - responsabil este presedintele comisiei comune centrale;

n) toate informatiile nesecrete legate de selectie (distributia pe sali a candidatilor, locul de afisare a acestor date, instructiuni pentru candidati, punctaje obtinute, cataloagele finale în ordinea clasificarii etc.) se publica pe www.rezidentiat.info - responsabil este Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti;

Art. 17. – Materialele necesare testului, achizitionate de Centrul National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti, se trimit comisiilor comune zonale cu cel putin 2 saptamani inainte de sustinerea testului.

Art. 18.

(1) Pregatirea materialelor necesare desfasurarii testului presupune: realizarea caietelor de raspuns si pregatirea sacilor cu materiale.

(2) Caietele pentru raspuns se tiparesc, cu cel putin 3 saptamani inainte de sustinerea testului, plus o rezerva de 10%.

(3) Pregatirea sacilor pentru sali continând toate materialele necesare se face de catre comisiile comune zonale, în saptamâna premergatoare testului.

Fiecare sac, cuprinde urmatoarele materiale:

- colete cu caiete pentru raspuns; numarul caietelor (+ 10%),

- pixuri albastre pentru raspuns

- banda adeziva;

- sfoara;

- hârtie de împachetat;

- pixuri de culoare rosie pentru corectura.

Sacii cu materialele nesecrete sigilati sunt depozitati la nivelul comisiilor comune zonale, cu doua zile înainte de concurs.

CAPITOLUL X

Pregatirea prin rezidentiat cu timp partial

Art.19.

(1). Medicii confirmati ca rezidenti de medicina de familie cu timp partial efectueaza pregatire minimum 3 zile pe saptamana, durata maxima de parcurgere a stagiilor prevazute in curricula fiind de 5 ani in unitati sanitare acreditate pentru specialitatea medicina de familie.

(2). Alegerea unitatii sanitare de pregatire se face prin teleconferinta, in prima decada a lunii septembrie. Prezentarea la stagii se va face incepand cu 1 octombrie.

(3).Efectuarea integrala a stagiilor de pregatire este certificata de catre indrumatorii de stagii si managerul unitatii sanitare respective. Efectuarea si finalizarea modulelor de pregatire se face cu respectarea prevederilor ordinului comun MSP/MEdCT 1141/1386/ 2007.

(4) Dupa parcurgerea integrala a curriculei de pregatire, rezidentii in specialitatea medicina de familie sustin examenul de medic specialist, in sesiunile organizate de MSP, cu respectarea metodologiei desfasurarii examenului de specialist.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

Art 20 Prezenta metodologie se aplica in anul 2008. Ulterior, selectia in rezidentiatul cu timp partial se va organiza in functie de numarul medicilor de medicina generala cu drept de libera practica, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

Anexa la Metodologie

FISA DE CARACTERIZARE

Pentru activitatea desfăşurata de medicii aflaţi în practica supravegheată /asistată

Numele ………………………………… Prenumele ……………………………….

CNP………………… Facultatea ……………………. Promoţia……………………

Unitatea sanitara

Manager

Medic cu drept de libera practica

Obiective

1. Capacitatea de a planifica şi executa activităţile încredinţate, controlul şi verificarea ansamblului de condiţii materiale necesare

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

2. Aptitudinea de a lucra în echipa

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

3. Comportamentul în situaţii de urgenta

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

4. Executarea tehnicilor şi manevrelor medicale

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

5. Calitatea comunicării informaţiilor medicale (scrise şi verbale)

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

6. Comunicarea cu pacienţii

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

7. Comunicarea cu echipa medicala

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

8. Punctualitate şi implicare

Foarte bine (10p) Bine(8-9) Satisfăcător (7 p) Nesatisfăcător (1-6p)

c c c c

Total punctaj ______

Recomandările medicului cu drept de libera practica …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Medic cu drept de libera practica Medic

Nume Nume

Prenume Prenume

Semnătura………………… Semnătura…………………

La începerea practicii supravegheate, absolventul va fi informat asupra programului, regulamentului de organizare şi funcţionare al unitatii sanitare.

La finalul fiecărui an, medicul care are responsabilitatea supravegherii activităţii practice medicale va transmite caracterizarea la autoritatea de sănătate publica, cu avizul managerului.

Medicii care au efectuat trei ani practica supravegheata/asistata şi nu devin rezidenţi vor ocupa posturi conform prevederilor art.20 din Ordonanţa nr.12/2008 în funcţie de recomandarea medicului cu drept de libera practica.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

DIRECŢIA GENERALĂ ORGANIZARE, SE APROBĂ

RESURSE UMANE, DEZVOLTARE MINISTRU

PROFESIONALĂ ŞI SALARIZARE EUGEN NICOLĂESCU

5 MART.2008

REFERAT DE APROBARE

În conformitate cu prevederile Ordonanţei nr.12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, un colectiv de lucru format din reprezentanţi ai Direcţiei Generale Organizare, Resurse Umane, Dezvoltare Profesională şi Salarizare, ai Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi ai Colegiului Medicilor din România au elaborat alăturatul Proiect de Ordin pentru aprobarea „Metodologiei pentru selecţia şi pregătirea prin rezidenţiat cu timp parţial în specialitatea medicină de familie”.

În cazul în care sunteţi de acord acesta urmează a fi afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice, în vederea dezbaterii publice.

DIRECTOR GENERAL,

EC.MARCELA IORDACHE

Discursul ministrului Sanatatii Publice,Eugen Nicolăescu, la Congresul medicilor de familie din 26 martie 2008

27.03.2008 / Ministerul Sanatatii « Doamnelor şi domnilor doctori, Doamnelor şi domnilor invitaţi,

· Poate că este prematur să facem bilanţuri, dar, totuşi, putem „contabiliza” (că tot au spus unii şi alţii că mă pricep la contabilitate) câţiva paşi pe care i-am parcurs împreună.

Şi trebuie să recunoaşteţi că sunt paşi importanţi, unici chiar în istoria recentă a sistemului sanitar din România.

· Şi dacă un ministru de alta profesie decât a dumneavoastră a reuşit ceva în domeniul asistenţei primare, a fost posibil mai ales prin înţelegerea şi efortul echipei pe care si-a format-o, o echipa de peste 11000 de medici de familie.

Va multumesc ca ati ales sa fiti o echipa atat de serioasa si competenta, dar mai ales responsabila.

· Mulţi dintre reprezentanţii dumneavoastră îşi amintesc, cu siguranţă, din perioada anterioara anului 2005 cum decurgea dialogul între Ministerul Sanatatii Publice şi medicii de familie.

Unii l-au numit „dialogul surzilor”.

· Am construit împreuna o relaţie solida, un mecanism de consultare continuă prin Comisia de medicină de familie a ministerului, formată din reprezentanţii dumneavoastră, promovaţi de organizaţiile teritoriale ale medicilor de familie.

Astfel, realitatea sistemului sanitar a asezat la baza sa nevoile populaţiei, dar şi nevoile legitime de dezvoltare ale asistenţei primare care au stat permanent pe agenda politică a Guvernului şi a Ministerului Sanatatii Publice.

· Trebuie să subliniez contribuţia Colegiului medicilor şi a Societăţii Naţionale de Medicina Generala / Medicina de Familie (SNMGMF) la toate aceste evoluţii pozitive in beneficiul pacientilor.

· Construcţia la care am lucrat impreuna nu a fost un demers uşor.

A fost structurat pentru prima data cadrul legislativ al asistenţei medicale primare şi comunitare prin Legea 95/2006 privind reforma în sanatate.

· Treptat, statutul cabinetului de medicina de familie, incert initial, s-a clarificat creandu-se premisele dezvoltarii acestuia si devenirii la standarde europene.

· Atunci când am proiectat reforma, primul gând a fost ca beneficiarii ei să fie atât pacienţii, cât şi medicii, adica cei care au legatura cu sistemul sanitar.

· A fost simplu, după aceea, să stabilim ce trebuie făcut şi cum anume pentru ca reforma să permită accesul la îngrijiri medicale, să aducă actul medical la standardele secolului XXI, să elimine criza de medicamente şi materiale sanitare, să înlăture teama românilor de a fi bolnavi.

· Reforma sistemului sanitar, prima din ultimii 30 de ani, a schimbat practic filosofia de abordare a acestui domeniu.

· Principala direcţie este profilaxia.

Respectăm astfel un principiu nu numai de viaţă, dar şi de management: prevenirea bolii costă întotdeauna mai puţin decât tratarea ei.

Voi repeta obsesiv pentru toti carcotasii ca respectul pentru banul cetateanului se manifesta prin modul de alocare a fondurilor financiare si nu dupa interesele unora sau altora.

Carcotasii sunt peste tot, in toate mediile societatii romanesti pentru ca ei trebuie sa primeasca plata criticilor pe care le fac, indiferent ca sunt politice sau mediatice.

Numai cineva orb sau rau intentionat nu recunoaste drumul bun si corect pe care se afla reforma sanatatii in Romania, dar timpul este de partea noastra si le va dovedi ca au servit alta cauza decat cea a cetatenilor.

· Noua filosofie adoptata de reforma sistemului sanitar a dezvoltat două alte direcţii esenţiale – schimbarea principiului de alocare a banilor şi, mai ales, schimbarea viziunii despre rolul medicinei primare.

· Pachetul legislativ privind reforma în sănătate a impus pentru prima dată o lege a asistenţei medicale primare.

Legea pune accentul pe îngrijirea la domiciliu şi pe profilaxie. Au fost, astfel, reconsiderate rolul şi atribuţiile medicului de familie.

· Ani de zile medicul de familie a dat trimiteri la medicul specialist şi a scris reţetele compensate recomandate de acesta.

Personal mi se pare o postură nedreaptă pentru o parte dintre practicanţii celei mai nobile meserii.

· În Marea Britanie, dau doar un exemplu, medicul de familie este o adevărată instituţie - şi ştiţi cât de solide sunt instituţiile britanice - care îşi monitorizează pacienţii uneori chiar de la naştere.

Am fost in urma cu zece zile in Marea Britanie si am discutat cu medici, cu pacienti, cu medici romani care lucreaza acolo si am inteles ca desi nu este cel mai bun sistem, este in schimb bine organizat, functioneaza si medicul de familie este pilonul fundamental.

Medicul de familie este cel care filtreaza peste 80% din internarile in spitale, care are istoria patologiilor pacientilor de pe lista sa.

· Am dorit şi suntem pe cale să încheiem procesul prin care şi în România medicul de familie să devină o instituţie.

Noua lege şi paşii care s-au făcut în ultimii trei ani în asistenţa medicală primară au redat medicului de familie statutul de adevarat specialist.

Medicii de familie au noi responsabilităţi, sunt foarte implicaţi în acţiunea de prevenire şi supraveghere a bolilor, au un rol esenţial în reducerea costurilor în zona spitalicească.

Această « nouă filosofie » a medicinei de familie este în folosul pacientului, care va beneficia, aproape obligatoriu, de grija şi interesul medicului său.

· Reconsiderarea medicinei de familie a mutat cheltuirea banilor din costisitoarea zonă spitalicească, în zona prespitalicească.

Medicul de familie a devenit , practic, trezorierul sistemului.

S-a schimbat raportul de cheltuire a banilor.

Asistenţa medicală spitalicească, unde se consumau cele mai multe fonduri, va consuma în 2008 sub 50% din fondurile CASEI, faţă de 65% cât a cheltuit în 2005.

În următorii 2-3 ani procentul va ajunge la 35-40% maximum.

Astfel putem spune că medicina primară a beneficiat de cea mai substanţială finanţare de la nominalizarea ei ca specialitate clinică.

· În ultimii trei ani, medicii de familie au devenit unul dintre cei mai importanţi parteneri ai MSP, dar şi unul dintre cele mai încurajate segmente profesionale din sistem.

· Descentralizarea programului de diabet v-a adus responsabilitatea depistării acestei boli, dar şi a monitorizării bolnavilor cronici, pe baza schemei terapeutice transmise de medicul diabetolog.

Evident, munca depusă, responsabilităţile dobândite, au fost recunoscute dar şi apreciate, chiar dacă apreciarea s-a înscris între limitele impuse de posibilităţile economiei româneşti.

Medicul de familie este veriga cea mai importantă în Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei (PESSP).

In cabinetul medicului de familie se va decide unde şi cum se poate face profilaxie, ce tratamente vor fi prescrise pentru echilibrarea bolnavilor cronici şi pentru a încetini, acolo unde este posibil, evoluţia bolilor de care suferă.

· Probabil că va fi necesară dezvoltarea unor programe complementare pe diverse patologii, în funcţie de informaţiile obţinute din riscogramele pe care le obţineţi dumneavoastră în cadrul PESSP.

· Primele date arată că cei mai mulţi români care au mers la medic în cadrul Programului naţional de evaluare prezintă risc de diabet, boli de inimă, osteoporoză şi accident vascular cerebral.

· Programul naţional de evaluare a stării de sănătate va continua cel puţin cinci ani, în funcţie de rezultatul analizei riscurilor românilor de a face anumite boli, pentru această acţiune fiind alocate anual câte o sută de milioane de euro.

· Vom stabili, împreună cu dumneavoastră, la care analize vom renunţa şi ce vom introduce suplimentar, astfel ca 20 la sută din populaţia României să fie evaluată în fiecare an în funcţie de riscurile la care sunt expuşi, încadrându-ne în cei aproape 100 de milioane de euro prevăzuţi anual pentru această etapă.

Cu aceste două etape sperăm ca în şase, zece ani să schimbăm mentalităţi, să schimbăm atitudini, să îmbunătăţim starea de sănătate a românilor.

· Pentru cârcotaşi şi sceptici, pentru cei care au încercat să minimalizeze PESS vreau să precizez că în Marea Britanie a fost demarat un program de depsitare a bolilor vasculare care va dura doi ani, respectiv 2008-2009, după ce cu mai mulţi ani în urmă a fost realizată evaluarea stării de sănătate a populaţiei.

Iată că o ţară ca Anglia hotărăşte urgent includerea în program a 800.000 de persone pentru a depista riscul de boală vasculară, renunţând la eşantioane şi statistici, în timp ce la noi, unii politicieni, dar şi unii care au uitat jurământul lui Hipocrat încearcă să convingă lumea că PESSP nu are valoare medicală.

Din fericire, oamenii au conştientizat importanţa zicalei “sănătatea nu are preţ” şi s-au prezentat la medic.

· Profit de această ocazie pentru a vă mulţumi pentru implicarea în derularea acestui program.

Datorita efortului medicilor de familie vom putea calcula riscurile de boală la care este supusă populaţia şi vom gestiona mai bine politicile de sănătate.

In final, toate înseamna finanţare ţintita acolo unde este nevoie in sistem.

· De asemenea, vă rog să vă mobilizaţi pacienţii înscrişi pe listă, să vă flexibilizaţi orarul astfel încât să acordaţi asistenţă în cadrul PESSP cât mai multor persoane active.

· Ştiu că acestă rugăminte implică mai multă muncă din partea dumneavoastră, dar vă reamintesc că sunt liberal şi am rasplătit întotdeauna munca.

Medicina primară a primit cele mai multe fonduri, de la încheierea primelor contracte cu CASA. - Astfel,

în 1999 erau alocate 140,9 milioane de lei asistenţei primare,

în 2004 - 350.482.000 lei,

în 2005 - 453.677.000 lei (cu 29 la sută mai mult faţă de 2004),

în 2006 a fost o nouă creştere de 1,8 la sută, fiind alocate 462,035 milioane de lei,

în 2007 ajungându-se la 681.013.000 lei (cu 47,4 la sută mai mult faţă de 2006).

Pentru 2008 va fi alocat 1.362.000.000 (adică o creştere cu 216 la sută).

· În acelaşi timp, valoarea punctului per capita a crescut de la 1,28 lei în 2004 la 2,69 lei în 2007.

In anul 2008 valoarea punctului per capita estimat va fi de peste 4,65 lei, dar prin regularizare anuala va depasi pragul de 5 lei.

· Ponderea fondurilor în medicina primară este de 80 la sută per capita şi 20 la sută per serviciu.

La aceste fonduri se adaugă banii alocaţi prin Programul naţional de evaluare a stării de sănătate.

· În plus, în 2008, medicii de familie vor fi implicaţi în programele de screening pentru prevenirea şi depistarea precoce a bolilor.

· Din PESSP vom dezvolta ulterior programe de screening şi alte programe de gestionare a factorilor de risc la care medicii de familie vor fi parte şi care vor reprezenta surse suplimentare de finantare a cabinetelor.

· Asa cum am mai afirmat, ţinta noastra este ca in 2009 ponderea finantarii asistentei primare să ajungă la 15 % din totalul fondurilor alocate sistemului sanitar.

· Acest obiectiv este prevazut in documentul programatic „a doua modernizare a Romaniei” lansat de PNL in 2007 şi reprezinta un obiectiv strategic de prima importanta pentru PNL şi pentru Romania.

Intenţionam ca de la sfarşitul anului 2008, când se definitivează proiectul de buget pentru anul urmator, să realizam pentru sănătatate un proiect de buget multianual, astfel incat ceea ce am pornit sa realizam, să poată fi continuat.

· Medicul de familie va avea un rol cheie şi in gestionarea informaţiei despre pacient.

· In acest sens, in ciuda obstacolelor, vor fi informatizate cabinetele de medicină de familie, în spiritul campaniei “Stop birocraţiei”.

· De altfel, potrivit programului stabilit în iunie 2007, Ministerul Sănătăţii intenţionează să informatizeze pas cu pas întreaga activitate din sistem.

· Am achiziţionat calculatoare portabile - 11.120 de bucăţi, imprimante cu ace - 11.120 de bucăţi.

Toţi medicii de familie vor primi în intervalul 15 aprilie -15 mai laptopuri şi imprimante.

· Totodată, vor mai fi achiziţionate şi software de bază (sisteme de operare pentru calculatoarele portabile, calculatoarele desktop şi servere, baze de date pentru sistemul central, aplicaţia middleware pentru integrarea ulterioara a soluţiilor altor programe naţionale de sănătate), 11.120 de licenţe antivirus, soluţii software pentru medicina de familie (11.120 de licenţe) şi pentru programul naţional de diabet (1.000 de licenţe), cât şi alte servicii.

· MSP este responsabil cu informatizarea spitalelor şi a cabinetelor medicilor de familie, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face conectarea între spitale, farmacii, medici şi autorităţi.

· Ultimii 3 ani au reprezentat un timp de limpezire, de restructurare, de asezare, in masura resurselor pe care le-am avut la dispozitie si pe care le-am atras.

Sigur că mai sunt multe de facut in sistemul sanitar si in asistenta primara. Ministerul Sanatatii Publice este deschis dialogului si evolutiei.

· Putem considera ca, am asezat asistenta primara, ca baza a sistemului sanitar, pe principii solide creand premisele dezvoltarii ulterioare.

Va rog sa-mi permiteti sa va prezint si o viziune de viitor care trebuie sa reprezinte tinta noastra, a tuturor.

Sper ca acest viitor nu va fi prea indepartat.

· Pacientul si familia lui vor fi intotdeauna pusi in centrul atentiei, ei fiind beneficiarii diversificarii serviciilor de sanatate, proiectelor si programelor noastre.

· Plecand de la rolul de poarta de intrare in sistemul sanitar si placa turnanta a asistentei primare.........se deschid niste linii programatice, strategice, la care Dvs. sunteti si veti fi parte.

o Integrarea asistentei primare cu asistenta comunitara si asistenta sociala la nivelul colectivitatilor locale.

Pacientul aflat in centrul interesului este beneficiarul serviciilor, de la preventie....la boli cronice, ingrijiri conexe.

o Integrarea functionala a asistentei primare cu celelalte nivele ale asistentei medicale.

o Programul de reabilitare a infrastructurii rurale: sa aduca serviciile mai aproape de cetatean, sa creasca calitatea, accesibilitatea si echitatea acestor servicii si sa diminueze diferentele rural – urban atat pentru medic, cat si pt. pacient.

· Despre programul de reabilitare a infrastructurii rurale:

o se vor construi sau reabilita un numar de aproximativ 3000 unitati (teoretic toate unitatile administrative locale) de acordare a serviciilor primare de sanatate, axate pe medicina de familie aflata in dezvoltare.

o colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale va fi institutionalizata pe baze contractuale (sunt acte normative in lucru la Ministerul Internelor si Reformei Administrative)

o o unitate de acordare a serviciilor primare de sanatate trebuie sa fie flexibila, in sensul folosirii spatiilor medicale in functie de conditiile existente in fiecare localitate, resursa umana si nevoile de servicii ale comunitatii, precum si in concordanta cu proiectele de dezvoltare ale localitatii.

Spatiul va contine absolut obligatoriu locuinta medicului de familie si cabinetul sau, precum si alte spatii care sa poata fi folosite in scopul dezvoltarii serviciilor mai aproape de pacient ( medicina dentara, servicii farmaceutice, consultatii acordate de medici specialisti din ambulatoriu, ingrijiri temporare, permanenta, garda, ambulanta, autovehicul pentru consultatii la domiciliu, etc.)

o suprafata desfasurata ar fi de aprox. 300 mp.

Constructia va fi una de tip modular, prezentand avantajul unei structuri si dotari standard, cu echipamente de telemedicina.

Constructia este usor de amplasat si de pus in functie.

o consiliile locale vor pune la dispozitie terenul si vor aduce utilitatile.

o intr-o „casa noua” putem promova conceptele de grup de practica si integrare a serviciilor de tip asistenta primara, comunitara si sociala, in beneficiul comun al colectivitatilor locale si a cabinetelor.

· In maximum o luna vom promova ordonanta de urgenta privind vanzarea cabinetelor medicale si reluam aceasta initiativa legislativa dupa consultari multiple cu dumneavoastra, cu specialisti in drept constitutional.

Cred cu toata convingerea ca este singura cale prin care medicul poate sa investeasca cu responsabilitate, dreptul de proprietate privata fiind sfant.

L-am convins pe primul ministru si Guvernul ca trebuie sa fie alaturi de dumneavoastra in adoptarea ordonantei de urgenta necesara vanzarii cabinetelor medicale.

· Prin contractul cadru am introdus prescrierea medicala pe denumire comerciala pentru a reda demnitatea si responsabilitatea medicului si vom continua procesul de crestere a implicarii medicului in starea de sanatate a pacientilor, concomitent cu diminuarea birocratiei in relatia cu casele de asigurari de sanatate.

· Privind evolutia asistentei primare din ultimul an si modul cum populatia si medicii de familie apreciaza eforturile noastre ......incerc un sentiment de implinire.

Sunt impresionat de dezvoltarea spiritului civic al medicior de familie si de presiunea exercitata asupra mediului politic pentru a raspunde nevoilor oamenilor si nu unor interesati ai afacerilor din sanatate, private sau de grup.

Istoria recenta ne-a demonstrat ca in functie de specialitatea medicului - ministru s-au luat hotarari si s-au dispus masuri de pretinsa reforma.

Sigur ca nu vor recunoaste si vor continua sa critice si sa instige la critica, iar in frunte sunt exact aceia pe care dumneavoastra ii cunoasteti de ani de zile, dar care datorita reformei promovate de mine au fost deconspirati ca neprofesionisti si uneltitori de zvonuri si de misiuni oculte.

In relatia cu dumneavoastra am abordat cel mai simplu si mai normal mijloc de lucru: transparenta si respectul, iar rezultatele colaborarii se masoara in fapte realizate.

Am certitudinea ca ati gasit forta prin care sa aparati un drum corect, asezat, benefic pacientului si medicului, prin reforma inceputa si care va continua pentru ca altfel nu se mai poate.

Oferta politica pe care un ministru liberal o propune pentru medicina de familie are un avantaj: se bazeaza pe fapte si nu pe vorbe, pe angajamente indeplinite.

Principalele repere, pe langa cele enumerate ca programe adoptate si in curs de implementare, se refera la:

- alocarea unui procent de 15% din fondurile sanatatii medicinei primare pentru a se atinge obiectivul de profilaxie, de acces imediat si de calitate la servicii medicale a pacientilor, de reasezare a costurilor in sistemul de sanatate romanesc,

- descentralizarea deciziilor administrative si cresterii rolului transparentei si colaborarii in relatiile medici – administratie sanitara,

- realizarea de programe de sanatate multianuale, inclusiv planificari bugetare care sa asigure ducerea la bun sfarsit a unor obiective de sanatate publica,

- intarirea rolului medicului de familie prin cresterea competentelor si atributiilor, precum si realizarea unui program permanent de evaluare a starii de sanatate a populatiei, dezvoltat pe durate medii si lungi care sa asigure indeplinirea obiectivelor de profilaxie, monitorizare.

- asigurarea desfasurarii in bune conditiuni a unei profesii liberale care are nevoie de un cadru normal de manifestare si nu de constrangeri birocratice.

· Inca odata, doresc sa adresez multumiri publice Colegiului Medicilor din Romania si SNMF, organizatii care si-au inteles menirea de parteneri ai Ministerului Sanatatii Publice, membrilor comisiei de Medicina de Familie a MSP si nu in ultimul rand unor inimosi colegi ai Dvs., care au pus mult suflet si daruire in proiectul nostru comun.

· Daca vom mentine coeziunea acestei largi echipe si ritmul de evolutie, ma pot incumeta sa spun ca in asistenta primara, pentru cetateanul roman, „ viitorul suna bine”.

Doresc mult succes conferintei dumneavoastra si sper ca la anul sa ma mai invitati numai ca sa va adresez felicitari si noi succese.

Intre timp am sa spun fiecarui roman indiferent de varsta, sex, domiciliu, profesie “mergi la medic ca sa fii sanatos”.

Eugen Nicolaescu

MEDICALNET

Newsletter www.medicalnet.ro - pentru profesionistii din sanatate: stiri, legislatie, congrese, carti, joburi, dezbateri on-line. Miercuri, 26 martie 2008

*** Noutatile Contractului-cadru ***

Guvernul a aprobat recent Contractul-cadru privind conditiile accordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2008. Contractul-cadru, care va intra in vigoare de la 1 aprilie, aduce cateva noutati. Mai multe detalii pe
http://www.medicalnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=509&Itemid=83


*** Congresul International al Societatii Romane de Chirurgie Estetica ***

Palatul Parlamentului va gazdui in perioada 6-7 iunie al 8-lea Congres International al Societatii Romane de Chirurgie Estetica. Mai multe detalii pe
http://www.medicalnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=508&Itemid=36


*** Noutati legislative ***

Proiect de Ordin pentru aprobarea „Metodologiei pentru selectia si pregatirea prin rezidentiat cu timp partial in specialitatea medicina de familie” Mai multe detalii pe http://www.medicalnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=507&Itemid=63

Proiect de Ordin pentru aprobarea „Metodologiei pentru aplicarea Ordonantei nr.12/30 ianuarie 2008, privind organizarea si finantarea rezidentiatului, publicata în Monitorul Oficial al României, nr.81/1 februarie 2008” Mai multe detalii pe
http://www.medicalnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=506&Itemid=63


*** Noutati pe blogurile MedicalNet ***

Rodica Culcer a primit titlul de “membru onorific” al CMR
Mai multe detalii pe http://www.medicalnet.ro/blog/astarastoae/?p=74

Abonati-va gratuit la stirile Medicalnet prin RSS:
http://www.medicalnet.ro/index.php?option=com_rss&feed=RSS2.0&no_html=1

Redactia revistei MEDICA
str. Emanoil Porumbaru nr. 39A, cod 011422, sector 1, Bucuresti, Romania
(tel) 0332-102.369, (fax) 0332-102.370
e-mail: medica@directa.ro
http://www.medicalnet.ro

DECIZIA Nr. 136 din 27.04.2001 -

DECIZIA Nr. 136 din 27.04.2001
A CONSILIULUI NATIONAL AL COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
In temeiul art. 29, 30 si 31 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic
infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, al art.36 din
Regulamentul de organizare si Functionare a Colegiului Medicilor din Romania, art.3 din
Anexa nr.1 din Codul de Deontolgie Medicala si vazand fundamentarea Comisiei
Aministrative
CONSILIUL NATIONAL AL COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
DECIDE:
Art.1 Incepand cu data de 01.10.2001 firmele cabinetelor medicale vor avea dimensiunile
de 60/40 cm sau 30/20 cm. Fondul firmelor va fi auriu iar textul va fi scris cu culoare neagra. Firma va avea inscrise urmatoarele elemente:
a) in stanga sus se va inscrie sigla CMR
b) in dreapta sus se va inscrie "Colegiul Medicilor din Romania"
c) numele si prenumele medicului titular de cabinet sau al asociatilor, in cazul societatilor civile medicale, gradul profesional al medicului titular sau al asociatilor, forma de organizare si specificul activitatilor medicale desfasurate in cadrul cabinetului.
Art.2 Se aproba urmatoarele propuneri de modificare a Regulamentului de organizare si functionare a Colegiului Medicilor din Romania:
a) Alin.2 al art.49 va avea urmatorul continut: "In lipsa sa poate mandata pe oricare dintre
icepresedinti sau pe secretarul general pentru a realiza competentele care ii revin sau numai o parte dintre acestea."
b) Eliminarea tezei a doua a alin.2 al art.116 respectiv "dupa validarea acesteia de catre
consiliul judetean respectiv al municicpiului Bucuresti,"
c) la art.121 sa se adauge un alineat nou care sa fie alin.2 cu urmatoarea foemulare: "Fac
exceptie de la procedura supunerii validarii Consiliului National deciziile Comisiei Superioare de Disciplina prin care se mentin solutiile pronuntate de catre comisiile teritoriale de disciplina. In aceste situatii deciziile Comisiei Superioare de Disciplina reman definitive"
d) Art.123 din Rgulamentul de Organizare si Functionare a Colegiului Medicilor din Romania va avea urmatorul continut: "Membrii Colegiului Medicilor din Romania sunt obligati ca, atunci cand se gasesc intr-o situatie conflictuala, litigioasa legata de exercitarea profesiei cu alt membru al colegiului, inainte de a apela la instantele de judecata, la mijloacelel mass-media sau la interventia altor autoritati sa apeleze la comisisa de litigii a consiliului judetean respectiv a municipiului Bucuresti.
Nerespectarea dispozitiilor alini.1 constituie abatere disciplinara si va conduce la autosesizarea chiar si din oficiu a comisisiei de disciplina"
Art. 3 Se imputerniceste Biroul Executiv al Consiliului National sa prezinte si sa sustina in fata Adunarii Generale proiectul de modificare al Regulamentului de Organizare si Functionare a Colegiului Medicilor din Romania.
27.04.2001
COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMANIA
PRESEDINTE
Prof. Dr. MIRCEA CINTEZA